Poveste

Ce spui tu, străine (străin de ceea ce e-n firea omului)?

A fost odată o fată urâtă, cu suflet frumos...
Acum e fată bătrână.
Ba nu, v-am minţit. Nu mai e fată, pentru că a fost fată bună şi... a dat-o.  Şi-a tot dat de înţeles că e dispusă s-o dea. (Vorba bancului: "Eu ţi-am dat-o ca s-o dai, nu să-mi vii cu ea în rai.")
Dar sufletul ei frumos a îmbătrânit singur.